Uleiuri esențiale doTERRA pure prin testarea calității CPTG


gas-chromatography.jpg

Analiza prin cromatografie de gaze și spectrometrie de masă (GC/MS)

În cazul cromatografiei de gaze, un ulei esențial este vaporizat și trecut printr-o coloană lungă pentru a separa uleiul în compușii săi individuali. Fiecare compus trece prin coloană cu viteză diferită, în funcție de masa sa moleculară și de proprietățile sale chimice, și este măsurat la ieșirea din coloană. Folosind această metodă de testare, analiștii specializați în controlul calității pot determina ce compuși sunt prezenți într-o mostră de testare.

Spectrometria de masă este utilizată împreună cu cromatografia de gaze pentru a determina și mai în detaliu compoziția unui ulei esențial. În spectrometria de masă, compușii separați anterior prin cromatografia de gaze sunt ionizați și trecuți prin mai multe câmpuri magnetice. Folosind masa și sarcina moleculară, se identifică cantitatea fiecărui compus, ceea ce oferă informații noi despre potența uleiului esențial.

infrared.jpg

Spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier

Spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR) este efectuată pentru a asigura potența și calitatea consecventă a unui lot de ulei esențial. Această metodă de testare identifică componentele structurale ale compușilor uleiurilor esențiale. În cadrul analizei FTIR, se proiectează o sursă de lumină ce conține radiație infraroșie de diferite frecvențe printr-o probă de ulei esențial și se măsoară cantitatea de lumină absorbită de probă. Calitatea probei este determinată prin compararea rezultatelor analizei FTIR față de o bază de date de referință cu tendințele de absorbție ale probelor de calitate optimă.

chirality.jpg

Testarea chiralității

Chiralitatea, un termen derivat din cuvântul grecesc „mână”, este un termen utilizat pentru a descrie orientarea 3D a unei molecule. La fel cum noi avem două mâini, moleculele chirale există sub două forme, de „mână” dreaptă și de „mână” stângă. Poți vizualiza acest principiu uitându-te la mâinile tale; când le așezi una lângă cealaltă, observi că una este imaginea în oglindă a celeilalte. Totuși, când le așezi una peste cealaltă, indiferent cum le întorci, nu le poți suprapune perfect. La nivelul moleculelor, fiecare din aceste forme sau „mâini” determină proprietăți chimice diferite, care influențează interacțiunile fiziologice ale atomilor în organism. În natură, există o formă predominantă. Cu toate acestea, în condiții de laborator, raportul moleculelor de „mână” dreaptă față de cele de „mână” stângă este întotdeauna 50/50, datorită asemănării lor structurale. Raportul dintre constituenții celor două forme poate fi determinat printr-o metodă specială de cromatografie de gaze. Deși nu este efectuată în mod obișnuit pentru fiecare lot, această metodă de testare este utilizată pentru a asigura absența totală a elementelor sintetice.

isotopic-analysis.jpg

Isotopic Analysis

Materia este alcătuită din componente chimice minuscule numite elemente. Deși există zeci de elemente, fiecare este diferit, datorită protonilor pe care îi conține. Uneori, un element poate exista în mai multe forme stabile, având mai mulți sau mai puțini neutroni. În acest caz, elementele poartă numele de izotopi. Elementul carbon există sub forma a doi izotopi stabili, carbon-12 (6 protoni și 6 neutroni) și carbon-13 (6 protoni și 7 neutroni). Deoarece uleiurile esențiale sunt compuși organici, ele sunt alcătuite preponderent din atomi de carbon și vor avea un anumit raport între izotopii carbon-12 și carbon-13. Acest raport variază în funcție de poziția geografică.

Prin utilizarea unui tip special de spectroscopie de masă, se poate determina care izotopi sunt prezenți într-un constituent de ulei esențial și în ce cantități. Dacă extragerea se face din același loc geografic, toți constituenții unui ulei esențial ar trebui să aibă același raport între izotopi. Dacă un anumit constituent are un profil izotopic diferit față de cel al celorlalți constituenți, analistul specializat în controlul calității va ști că acel ulei a fost denaturat.

Testarea pentru metale grele

Testarea pentru metale grele prezintă cantitatea de metale grele din uleiurile esențiale. Când sunt distilate în mod corespunzător, uleiurile esențiale nu ar trebui să conțină metale grele. Analiza ICP-MS utilizează un mediu cu nivel ridicat de energie numit plasmă cuplată inductiv (Inductively Coupled Plasma, ICP) pentru a ioniza proba. Apoi, proba este trecută printr-un aparat de spectroscopie de masă, care separă proba în elementele sale constituente și furnizează un raport cu privire la tipul și cantitățile elementelor prezente.

Vrem să fii mulțumit(ă) de site-ul nostru!

Opinia ta cu privire la această pagină este apreciată și analizată cu atenție.

200 caractere rămase