Partea a 2-a: Structura plantelor

Deși frunzele sunt organe cu funcții multiple, care se găsesc sub o mare varietate de forme, ele par a fi special proiectate pentru fotosinteză. Frunzele reprezintă sediul principal al plantei cu rol de absorbție a luminii solare (sursa de energie care alimentează reacțiile de fotosinteză), prin intermediul cloroplastelor (organite specializate în care are loc fotosinteza). Cloroplastele conțin clorofila, un pigment fotosintetic verde-albăstrui, care absoarbe lumina din zonele albastru-violet și roșu ale spectrului luminos vizibil, reflectând numai culoarea verde, care este culoarea frunzelor și a altor părți ale plantelor. Forma frunzelor este, de asemenea, importantă pentru fotosinteză. Toate frunzele sunt poziționate pe tulpina fiecărei plante specifice astfel încât să asigure o suprafață maximă de expunere la lumina soarelui. De obicei, plantele produc un număr mare de frunze, deoarece lumina soarelui provine din toate direcțiile bolții cerești pe parcursul zilei. Un număr cât mai mare de frunze permite expunerea constantă a celulelor fotosintetice la lumina soarelui și, deci, producerea constantă de hrană prin fotosinteză. Pe lângă faptul că reprezintă sediul fotosintezei, frunzele îndeplinesc funcții de depozitare, susținere și protecție a plantei.

 

Câteva dintre cele mai utilizate uleiuri esențiale sunt izolate prin distilarea din frunzele plantelor erbacee, ca busuiocul, oregano, menta, rozmarinul și ale arborilor și arbuștilor, ca arborele de ceai, eucaliptul etc. Uleiurile esențiale de chiparos și brad alb sunt distilate din acele arborilor respectivi.