Partea a 3-a: Creșterea, reproducerea și evoluția

Reproducerea sexuată se referă la flori, cele care găzduiesc organele reproducătoare ale plantei și sunt responsabile pentru producerea celulelor și structurilor necesare pentru obținerea de noi plante. Plantele ajunse la maturitate produc atât gameți masculini cât și gameți feminini. Gameții masculini poartă denumirea de spermatii, iar cei feminini poartă denumirea de oosfere. Pentru a produce o nouă plantă, o oosferă și o spermatie trebuie să se unească într-un proces denumit fertilizare. Celulele sexuale pot fi transferate în cadrul aceleiași plante sau către plante diferite prin numeroase mecanisme. Polenizarea este o metodă prin care insectele, apa sau vântul participă la transferarea grăuncioarelor de polen (un grup de gameți). Când un gamet masculin și un gamet feminin se unesc, formează un organism cu două seturi de cromozomi ce poartă denumirea de diploid. În condiții favorabile, această celulă diploidă se multiplică, se divide și în cele din urmă formează o sămânță. Reproducerea sexuată este avantajoasă deoarece asigură varietatea genetică, însă este dezavantajoasă deoarece planta consumă mult timp, energie și resurse. De asemenea, se reduce și probabilitatea de apariție a unei noi plante din cauza a numeroși factori externi (erbivore, condiții de mediu, distanța dintre plante etc.) care pot influența procesul de reproducere.

O altă modalitate prin care plantele se pot reproduce este reproducerea asexuată, care implică doar o singură plantă mamă. Celulele mamă se divid și produc celule fiice care sunt identice genetic cu celula mamă. Practic, celulele fiice sunt „clone” ale celulei mamă. Există multe tipuri de reproducerea asexuată. De exemplu, „drajonii” sunt plante care răsar din rădăcinile unei plante mamă. Alte plante pot produce o nouă plantă când frunzele lor ating solul. Reproducerea asexuată are numeroase avantaje, inclusiv reproducerea rapidă și ușoară chiar și în medii cu condiții nefavorabile, în care reproducerea sexuată poate nu este posibilă. Reproducerea asexuată este dezavantajoasă deoarece nu asigură adaptarea genetică sau evoluția, ca răspuns la mediul înconjurător.